In ultimii 15 ani am auzit mai multe decat v-as putea povesti, dar pentru azi ma voi limita la cele auzite foarte frecvent.
Unele sunt perimate. Cu toate astea, femeile le aduc in discutie pentru ca ating sfera „stilului clasic” – iar daca e clasic, e de bine, nu? Cateva sunt nascute din nesigurantele si temerile purtatoarelor. Daca nu au gasit nicaieri informatii cu care sa-si combata propria preconceptie, trebuie sa fie adevarate si de netagaduit… Majoritatea sunt urmate din reflex fara a le mai pune la indoiala, sunt transmise mai departe fara ca gandul de a le incalca sa apara vreodata. E tot un fel de conditionare, care face rau si libertatii tale de expresie (vestimentara), si placerii aflate in creativitate si in procesul construirii unei tinute.
„Lungimile maxi sunt numai pentru cele inalte”, „stilul oversize e doar pentru alea slabe”, „ai voie sa porti alb doar vara”, „negru si maro arata oribil impreuna”… Daca si tu te cramponezi de genul acesta de „reguli” pentru ca ti se par utile sau linistitoare, pentru ca iti dau impresia ca delimiteaza bunul gust de kitsch… well, continua sa le folosesti. Dar sa stii ca le poti contracara, fara efort.
La urma urmei, orice generalitati din sfera stilismului personal sunt, la un punct, depasite: e ceva ce tine de natura lucrurilor, moda e in continua evolutie si, chiar daca iti spui ca tu nu urmezi moda si tendintele, ele tot se infiltreaza in gusturile societatii si ajung sa te influenteze.
O data ce realizezi ca multe dintre credintele tale legate de stil sunt nefondate, ti se deschide o alta perspectiva in raport cu hainele, cu corpul tau, cu ce ai putea imbraca.
Lungimile maxi nu sunt pentru minione
Ca sa fii incadrata in categoria minionelor, statura ta nu ar trebui sa depaseasca 1.63cm. Si ce se intampla daca ai 1.64? Sau 1.65m? Brusc Universul iti da voie sa porti fuste maxi? In plus, injonctiunea asta se refera doar la inaltime, fara sa tina de cont de silueta. Aduc asta in discutie pentru ca nu imbraci la fel o miniona cu bust generos si solduri unduitoare si o alta cu proportii androgine. Cliseul asta este atat de generalizat, incat nu tine cont nici macar de posibila croiala a rochiei sau fustei: lungime maxi, dar ce fel de maxi? O rochie lunga si dreapta sau una lunga, ampla si fluida? O fusta lunga si evazata sau lunga si plisata? Lunga pana la calcaie, pana la glezna, pana la jumatatea gambei? Sau una asimetrica, mai scurta in fata si mai lunga in spate?
Din instrumentarul meu stilistic, mai adaug alte cateva detalii care pot modifica felul in care construim si accesorizam o tinuta: cu ce este asortata acea piesa maxi? Cu un top cropped, cu o camasa cambrata introdusa in betelie, cu un hanorac larg? Ii pui sau nu o curea in talie? O porti cu tocuri sau cu incaltaminte cu talpa groasa? Ai ales partea de sus a tinutei in aceeasi culoare cu fusta?
De altminteri, cele mai multe femei traiesc cu impresia ca tocurile inanlte sunt obligatorii la piesele cu lungimi maxi. Nu neaparat. E mult mai important sa pastrezi echilibrul registrului stilistic in care ai construit tinuta. De pilda: langa o rochie boema, din dantela, panza topita sau in, arata splendid o pereche de bocanci army (cu talpa groasa) sau niste cizme western (cu toc mediu), in timp ce aceeasi rochie asortata cu pantofi clasici cu toc fin arata de prost gust.
In concluzie: simpla lungime maxi a unei piese nu o face de nerecomandat femeilor micute de statura; lungimea este doar unul din detalii.
Femeilor supraponderale nu le stau bine pantalonii largi sau moderni
Iata motivul pentru care nenumarate femei complexate de fese „prea” mari, de pulpe „prea” pline, de abdomene „prea” rotunjite se cantoneaza in colanti negri sau in jeansi ultra-slim. De altfel, eu personal nu gasesc logica in a te imbraca intr-o haina mulata, care iti contureaza clar si forma, si dimensiunea, daca tu nu te simti in largul tau nici cu forma, nici cu dimensiunea reala a corpului tau… Dar stiu ca este o chestiune de obisnuinta, e zona de confort, e cliseul cu „negrul subtiaza”.
La fel ca in cazul frustrantei credinte de mai sus, si aceasta poate fi demolata. Nu toti pantalonii largi sunt facuti dupa acelasi tipar: croielile pot fi diferite, tesaturile modifica felul in care se aseaza croiala pe corp. Intr-un fel va arata un pantalon palazzo din vascoza fluida, cu talia inalta si cu 2 pense la betelie, si cu totul altfel un pantalon palazzo din in semi-gros, cu talie medie si fara pense.
Iti mai dau un sfat: daca ai abdomenul proeminent, cauta un model de pantalon drept sau conic, cu talie paper-bag (pe elastic sau cu cordon), cu betelia montanta (chiar pe linia taliei) si cu 2-3 pense plate de o parte si de alta a fermoarului. In felul acesta, pantalonul va avea o amploare suficienta atat in zona bazinului, cat si a pulpelor, amploare care va crea iluzia unei talii mai subtiri decat este in realitate. In plus, acestor pantaloni le poti rasuci mansetele pana deasupra gleznei, detaliu care ajuta si el la schimbarea proportiilor tinutei. Iar daca vrei sa potentezi suplimentar efectul inaltime+suplete, construieste o tinuta monocroma.
Tocurile fine sunt obligatorii ca sa creezi o silueta (mai) supla si feminina
Majoritatea femeilor cu care discut in ultima vreme imi spun ca, desi se plac mai mult cand se vad pe tocuri, nu mai suporta sa incalte niciun fel de incaltaminte cu tocuri inalte. Dar nici nu indraznesc sa poarte ceva mai modern si mai comod: bocanci sau botine army, neo-mocasini, sneakersi cu talpa groasa si zimtata… De ce? Pentru ca au auzit sau citit undeva ca, atat vreme cat vor sa para feminine sau sa lase impresia unei glezne fine, trebuie neaparat sa poarte escarpeni. Sau balerini. Nimic mai fals.
Tocurile prea inalte in raport cu masura pantofului (toc de 10-11 cm la un pantof marimea 36-37) sau cu statura purtatoarei dezechilibreaza vizual alura femeii respective, iar incaltamintea cu talpa subtire si plata poate face ca gambele sa para mai scurte, mai grele.
Pana la urma, totul e un joc de proportii: o incaltaminte cu talpa groasa (care nu inseamna ca e neaparat greoaie, butucanoasa, urata) va face ca, prin comparatie, glezna si gamba sa para mai subtiri. Jocul poate continua daca alegi o fusta sau un pantalon cu talia inalta.
Culori deschise, niciodata in sezonul rece
Nu am inteles niciodata de ce este nevoie sa asociem caracterul unui anotimp si culorile hainelor purtate in acel sezon. De ce nu ne putem bucura de contrariul lor, de ce nu simtim ca nimic nu ne este interzis, indiferent de ce spune prognoza meteo? Ai voie sa porti negru vara si primavara, la fel cum ai voie sa imbraci alb toamna si iarna. In orisice caz, in magazine si pe siteuri se gasesc tricotaje multicolore, mantouri crem si pantaloni alb fildes, nu presupusa lor indisponibilitate e problema.
Sigur, un jeans alb nu are cum ramane impecabil intr-o zi ploioasa (aici alegerea tine de cat de realita si rezonabila esti), dar tot ramane un complice fantastic pentru un pulover bleumarin, pentru un mantou bej camel, pentru o parka verde masliniu.
Cat despre credinta „nu purtam pantaloni sau fuste albe daca avem o anumita greutate”… te rog, stii deja ca e in aceeasi categorie cu primele doua clisee. Nici o culoare nu are puterea sa te faca nici mai plina, nici mai supla decat esti – croiala, da! tesatura din care e croita haina, da! Felul in care ai construit tinuta, da!
Nu porti larg din cap pana-n picioare
Nu am nicio indoiala ca ai dat peste cerinta asta, undeva, candva… Este acea lege demodata din stilism care interzice volumetria exagerata (oversizing) din cap pana-n picioare: daca porti o piesa larga in partea de sus, atunci porti stramt, slim, conic in partea de jos, si invers. Mergea pentru anii ’90, cand a intrat in circulatie. Intre timp, not so much, din simplul motiv ca de atunci au aparut multe optiuni de stilizare ale tinutelor.
Daca ai chef sa te imbraci ultra-comod si modern, sa porti piese cu volume ample si totusi sa iti conturezi minim silueta, iata ce poti face pentru a aduce structura tinutei: iti strecori doar partea din fata a tricoului XXL in pantaloni, adaugi un sacou semi-cambrat sau o geaca din piele sau denim peste o rochie foarte larga, deschizi inca 2 nasturi la camasa, rulezi manseta pantalonilor, sufleci manecile sacoului supersized pe care il porti, iti incingi talia cu o curea..
Nu asortezi niciodata negru cu maro
Says who? Inteleg ca cineva isi poate exprima preferintele cromatice in mod categoric, dar asta nu le face litera de lege.
Merg si mai departe cu demontarea cliseelor (pentru ca ma irita generalizarile): despre ce fel de maro vorbim aici? Ciocolatiu, acaju, cafeniu, espresso, cafea cu lapte, scortisoara, caramel, tabac, whiskey, terracotta, sepia, camel, ruginiu…?
Cat de bine dau doua sau mai multe culori puse impreuna e o chestiune pur subiectiva. Unora li se pare ca rozul intens si rosul incandescent arata strident si de prost gust; Christian Lacroix le-ar contrazice. Altii gasesc alte imbinari cromatice ca fiind neobisnuite: visiniu si albastru petrol, galben solar si vernil, albastru cobalt si roz nud, portocaliu si turcoaz, roz guma de mestecat si verde crud… Mie mi se par delicioase, creative, pline de viata.
Doar tu poti decide daca ceva – un imprimeu, o combinatie de culori, o haina – iti place, te prinde, te incanta. Utilizeaza-ti discernamantul sau macar incearca respectivul lucru, inainte de a-l refuza. Unele iti vor placea mult, altele mai putin, cateva deloc. Incearca, nu lua cliseele de bune.
Asortezi intotdeauna ciorapii cu incaltamintea
Ce plictisitor… E varianta cea mai sigura (nu ai cum gresi), dar si cea mai lenesa. Daca tot sertarul tau cu sosete si dresuri este negru, risti sa te invarti in cerc de cate ori construiesti o tinuta. Sigur, mai ai optiunea de a asorta ciorapii cu pantalonul, fusta sau rochia. Pentru inceput, diversifica-ti sertarul cu cateva nuante neutre, care se vor potrivi oricaror culori de incaltaminte sau haine: gri, nisipiu, bleumarin, verde intunecat, visiniu…
Cat despre sosete, ele pot avea chiar rol de accesoriu sau pata de culoare, acea mica nota efervescenta si originala de care are nevoia tinuta ta. Pentu asta uita de micro-sosete, de sosetele albe sport, de cele cu modele infantine, de cele fine si, evident, de cele negre. Hai, indrazneste ceva mai mult: sosete cu animal print si sneakersi aurii, sosete roz si botine visinii, sosete verzi si saboti imblaniti, sosete irizate cu fir Lurex si botine cowboy de culoarea ciocolatei.
Dupa 40 de ani, gata cu fanteziile vestimentare
O alta chemare absurda la ordine din partea politiei vestimentare. De data asta, e cea care te amendeaza daca indraznesti sa porti fuste scurte, pantaloni din piele, hanorace cu mesaje haioase, salopete din denim, sepci de baseball sau bascheti funky. Nimeni nu are dreptul sa iti impuna limite vestimentare, nu traim in Iran.
Daca nu esti sigura ce ti-ar sta bine, ce te-ar reprezenta si ce ti-ar placea, gaseste o formula prin care sa construiesti o tinuta in acord cu starea ta de spirit. Nu o face din spirit de fronda, asa cum ar face-o o adolescenta care vrea sa demonstreze ceva parintilor. Nu o face nici din disperare sau nesiguranta – de exemplu, nu te imbraca in haine provocatoare doar ca sa dovedesti fostului ca inca te „tii bine” sau ca sa vada „ce pierde”; nu imprumuta din garderoba fiicei tale, in speranta ca arati cool pentru prietenele ei … si ale tale.
Poti gasi o maniera inventiva si perspicace, poti intra in rolul femeii mature care stie sa se amuze si sa se joace cu moda. Poti fi cea care exploreaza continuu, cea care isi acceseaza creativitatea.
