Sunt intr-o perioada in care experimentez, citesc, ascult si invat diverse despre co-reglare, stare de bine emotionala, sentimentul de siguranta si, prin urmare, de inflorire si integrare. Viata e prea scurta si cu prea multe suisuri si coborasuri, eu nu am fost oricum niciodata genul de persoana care sa plaseze responsabilitatea dispozitiei proprii pe umerii altcuiva, asa ca acum ma imersez intentionat in aceasta explorare. Cine stie ce voi descoperi, cine stie ce cuvant sau fraza bine plasata ma va ajuta sa am o revelatie, sa fac o schimbare de macaz, sa traversez un pod…
Pana acum, functioneaza. Redescopar ce inseamna jocul, redefinesc sacralitatea in cotidian, regasesc placerea scrisului si muzicii, vad (si mai multa) frumusete in jurul meu, simt mai profund linistea si vindecarea interioara. Par cuvinte mari; de fapt, e simplu: imi place viata mea.
Anyway, am divagat… Punctul de la care plecasem era legat de ce ascult si invat. Recent m-a frapat o frantura de informatie prinsa intr-un interviu dintr-un podcast: discutia era despre diferenta dinte o idee buna si o constientizare (ei ii spuneau insight, dar nu se refereau la revelatii).
In rezumat:
O idee buna vine din partea altcuiva. Constientizarea vine din interior, iti apartine.
Asta a fost bucata care m-a atins. De atat de multe ori cautam ceva in afara noastra – acea solutie, acea idee, acel ghidaj -, cand raspunsul traieste si asteapta mereu in noi.
Culmea este ca informatia nu imi era straina. De-a lungul timpului am sustinut multe zeci de workshopuri corporate si, la randul meu, am participat la cursuri si am stat pe canapeaua unor psihoterapeuti minunati. Constientizarile nu vin niciodata din partea trainerului sau profesorului, cu atat mai putin din partea terapeutului. Chiar daca tu, ca facilitator, transmiti o concluzie inteleapta sau surprinzatoare, chiar daca terapeutul iti prezinta o perspectiva diferita de a ta… In cele mai fericite cazuri, acestea pot naste o recunoastere interna in celalalt, in cel care asculta, ajutandu-l sa isi acceseze propria intelepciune si lasand-o sa se exprime.
Abia atunci, cand o emotie creeaza un gand si ele se conecteaza la corp si la intuitie, abia atunci descoperim un adevar care pana atunci ne-a fost ascuns.
O idee buna vine din partea altcuiva. Constientizarea vine din interior, iti apartine.
Si toate astea, pe o cale mai ocolita, m-au facut sa ma gandesc la stil, la moda, la felul in care ne exprimam. Si la cum ideile bune si constientizarile sunt parte din aceasta ecuatie.
Moda – hainele, accesoriile, bijuteriile – tine de relatia cu exteriorul. E vorba de obiectele preocuparii noastre cu „ce e acolo, ce e nou?”. Asadar, moda devine procesul corelarii dintre „ce e nou pe-afara” (interesul principal) si ceea ce imbrac. Mergand un pas mai departe, ne putem intreba daca observam o corelare intre ceea ce port astazi si ce e nou pe-afara, adica cu ceea ce e considerat „la moda”?
Stilul personal (in care eu includ si styling-ul, adica modul in care prelucram un outfit, de la innodari, rulari, suprapuneri, incrucisari, asortari samd) tine de relatia cu interiorul. Are legatura cu „ce exista si am in mine”: identitatea mea, perceptia proprie despre rolurile, preferintele, feminitatea si imaginea corporala, valorile si educatia mea, relatia pe care o am cu corpul meu fizic (care imi e nivelul de confort, cat de atenta sunt la simturile mele, ce simt si gandesc despre corp ca intreg sau despre anumite parti ale lui) samd. Corelarea, in cazul stilului personal, este intre „ce am in mine” si cum exprim sau reflect aceste lucruri prin ceea ce imbrac. Intrebarea pe care ne-o putem pune, ca sa incepem sa ne apropiem de ce inseamna „stilul meu” este: hainele pe care le-am ales azi se potrivesc, reflecta si exprima cine sunt eu, macar partial?
Moda ne distrage atentia de la noi insine. Stilul cheama atentia inapoi catre sine.
In moda, accentul se pune pe hainele propriu-zise, pe piesa asa-zis „la moda”, „in tendinta”, „absolut necesara”. Haina este centrul acestui concept.
Stilul pune accent pe om, pe tine. Tu esti miezul.
Moda poate fi o cale de a te distanta de tine insati (ceea ce uneori ne dorim, in momentele cand lucrurile nu functioneaza asa cum ne-am dori in viata noastra).
Stilul, in schimb, este calea prin care te poti apropia de tine, este o modalitate prin care te descoperi (si te lasi surprinsa de ceea ce descoperi), pentru ca directia si focusul sunt pe felul in care tu stii, poti, vrei si decizi sa te exprimi.
Moda, in cel mai bun caz, e o idee buna.
Stilul iti ofera spatiul si ocazia unei constientizari.
Acum intelegi, nu-i asa, de ce se spune ca „stilul nu poate fi cumparat”? Sigur, din magazine vei cumpara articolele vestimentare care contribuie la felul in care iti exprimi stilul – adica preferintele, identitatea, simtul estetic. Dar nu poti pleca intr-o expeditie de shopping – nici macar cand te insotesc eu, la o tura de personal shopping! -, asteptandu-te ca la final sa ai o garderoba care sa iti reflecte stilul. Nu e posibil, pur si simplu.
Pentru ca stilul cere timp. Stilul se creeaza, se cultiva, se curatoriaza. Stilul este un proces de evolutie si de selectie, al tau despre tine.
Am trecut, mai jos, 3 sugestii care te pot ajuta sa ajungi la propriile constientizari.
Le poti pune pe toate in practica, una cate una, sau o poti alege doar pe cea cu care rezonezi imediat.
1. Opreste-te, o perioada, din a-ti cumpara lucruri noi.
Cata vreme continui sa aduci si mai multe lucruri in garderoba, nu vei putea crea acea stare de calm, ordine si liniste, acea atmosfera propice explorarii – pentru ca introduci stimuli noi! Shoppingul constant creeaza un soi de zgomot de fond, iti distrage atentia de la ce ti-ai propus, te suprastimuleaza.
Cand iti propui ca in fiecare dimineata sa iti petreci 10 minute in meditatie, stii ca nu o vei face cu televizorul deschis si sonorul la maxim.
In mod similar, daca iti propui sa iti explorezi stilul si sa iti observi tiparele modului in care te imbraci, daca vrei sa fii constienta de tinutele, culorile, texturile, combinatiile care te incanta cu adevarat, nu te vei putea conecta la tine si la niciuna dintre aceste intentii cat timp privesti doar in exterior, la noile „jucarii” pe care ti le cumperi.
La fel cum pentru meditatia matinala zilnic iti pregatesti spatiul fizic (locul propriu-zis), spatiul temporal (momentul consacrat) si spatiul emotional (starea ta de spirit), poti face ceva similar pentru explorarea ta stilistica. Ai nevoie de spatiu, pentru a putea avea o singura directie.
2. Fii atenta, intentionat, la ce iti provoaca bucurie sau o stare de bine in momentul in care te imbraci.
Poti, pur si simplu, sa fii atenta la cum ti se simte corpul in diferite haine. Sau iti poti pune una sau mai multe din urmatoarele intrebari, rememorand ce ai purtat in ultimele saptamani:
Care sunt hainele, culorile, croielile, materialele in care te simti stralucitoare, relaxata, fara griji?
Care sunt piesele din propria garderoba care iti plac enorm si la care te reintorci cu acceasi placere, indiferent de cate ori le-ai purtat?
Ce te face sa te simti indrazneata, senzationala, magnetica?
Ce te face sa-ti spui „oh wow! Da, asa vreau sa ma simt in fiecare zi!”?
Ce articole (din ceea ce ai in dulap) ai cumpara din nou, astazi, daca ar fi sa le alegi inca o data?
Acestea sunt doar cateva din intrebarile pe care le analizam si studiem in programul „In explorare” (urmatoarea editie se va tine la jumatatea lui septembrie), acolo mergem mult mai in profunzime si in detaliu, insa tu le poti folosi pe cele de mai sus ca puncte de pornire pe cont propriu
3. Antreneaza-ti discernamantul.
Nu e suficient doar sa iti spui ca o haina iti place si urmatoarea, nu. Ca sa TE intelegi si sa iti rafinezi stilul, ai nevoie sa identifici DE CE anumite piese iti plac, CE detalii te atrag sau iti convin, CUM trebuie sa arate sau sa se simta o haina ca sa fie pe gustul tau.
Poti reciti articolul pe care l-am scris despre „metoda galeriei de arta”. Scriam atunci ca persoanele care apreciaza cu adevarat arta – indiferent ca vorbim de pictura, muzica, film, teatru, dans contemporan, arhitectura – isi fac o prioritate din excavarea motivelor pentru care o lucrare, o miscare, o forma le place sau le displace. Nu se rezuma doar la imi place/ nu-mi place. Iar pentru mine personal, un raspuns de tipul „nu stiu” e inacceptabil; denota lene.
Poti evalua o piesa sau accesoriu fie la finalul unei zile in care le-ai purtat, fie cand faci o triere de garderoba. Incearca sa iti dai seama, in detaliu, ce anume face ca acea piesa sa fie valoroasa pentru tine: croiala, lungimea, culoarea sau imprimeul, forma decolteului, plasarea (sau existenta) buzunarelor, faptul ca are captuseala sau ca o poti asorta cu alte 15 piese din dulap, confortul pe care ti-l ofera (termic, fizic, emotional), brandul… ce anume?
O data ce identifici criteriile de valoare, le vei putea folosi drept filtru la o viitoare tura de shopping.
Iar daca tot incepi acest exercitiul, continua-l prin a-ti identifica propriile criterii de excludere. Printre cele de pe lista mea se numara: orice fel de culoare stridenta, orice fel de accesoriu sau piesa purtatoare a unui logo vizibil si recognoscibil, tivuri care se opresc deasupra genunchiului, buzunare mari si cazute plasate pe piept, fuste si rochii captusite partial sau prea scurt, tricouri si tricotaje cropped, orice piesa din piele lacuita (ecologica sau naturala), bluze cu incretituri sau pense de-a latul bustului (peste piept), pantaloni din catifea velur artificiala, pantaloni palazzo necaptusiti croiti din materiale mult prea subtiri, bluze din satin lucios, topuri sau rochii cu bretele halterneck sau similare, jeansi cu rupturi mari, bluze si rochii cu gulere babydoll… si lista continua. E lunga si detaliata, e work in progress si mi-a luat ceva timp sa o rafinez.
Insa lista asta inseamna ca stiu exact ce nu are sens sa probez intr-un magazin sau sa comand online. Inseamna ca ma pot concentra pe a avea si imbraca doar cele mai bune variante ale pieselor care stiu ca imi plac si mi se potrivesc (spre deosebire de a avea un talmes-balmes de piese mediocre, de piese asa-si-asa, dintre care unele nici nu ar trebuie sa existe in garderoba). Inseamna o garderoba mai coerenta si curatoriata, inseamna un numar foarte mare de tinute care ma reprezinta, inseamna ca nu mai mai disipez in toate directiile stilistice, inseamna ca am ajuns la esenta.
Nu e magie, si nu e niciun secret la mijloc.
Insa e nevoie sa incepi de undeva, la un moment dat.
Cand te simti pregatita sa intri intr-un proces de explorare.
Cand simti ca nu mai suporti sa te imbraci pe pilot automat sau cand te-ai saturat ca garderoba sa iti fie o aglomeratie fara inceput si fara final.
Cand ajungi la concluzia ca stilul e unul din acele aspecte din viata ta pe care il poti controla, disciplina, invata, macar si pentru a-ti simplifica putin viata.
Daca esti in vreunul din scenariile de mai sus (sau in oricare alt scenariu, in care esti motivata sa faci din stilul tau o prioritate),iti readuc aminte de 30 days of styling. Noua grupa incepe luni, 1 august, si este o invitatie pentru a vedea fiecare dimineata ca fiind un moment de redescoperire a stilului tau. Este o invitatie pentru a te reconecta cu stilul si garderoba ta, din spatiul tau interior, si nu din vreo presiune exterioara, sociala. Este o invitatie pentru a invata, timp de 6 saptamani, cum sa iti folosesti hainele pentru a deveni tu, stralucitoare, relaxata, frumoasa.
Contributia este 275 lei/ persoana.
Inscrierile sunt deschise si iti poti rezerva locul cu un mesaj la [email protected]
Prima zi de program este luni, 1 august, iar tinuta nr. 1 ajunge in inboxul tau dimineata devreme, la ora 6:30, ca sa ai suficient timp sa iti alcatuiesti tinuta.
Cele 30 de teme zilnice sunt tot atatea idei bune. Tu, insa, vei avea mult mai multe constientizari, sunt sigura de asta… 🙂
